Arena crapilor rotunzi

Arena crapilor rotunzi

Spread the love

F/3.5, 25s, ISO 500, 18 mm.  Acestea au fost setarile unei fotografii de noapte ce vrea sa scoata in evidenta faptul ca pe sectorul B de la Varlaam, actiunea se intampla mai ales dupa lasarea intunericului. Greu de spus de unde acest comportament, mai ales la pestii nou introdusi in lac.

Acum doua sezoane pescuiam mai ales pe acest lac, cu al sau miraj special – bradisul – si am constatat acest comportament,  trasaturile erau exclusiv noaptea. Aveau si un orar: 1 noaptea, 4 noaptea, si, uneori, zorii zilei. Ce sa mai spun despre faptul ca atat ziua cat si noaptea crapii nu-si tradau prezenta absolut deloc. Dar ce treaba au cu acestea crapii nou introdusi? Sunt sigur ca nu stiu.  Stiam doar ca noaprea trebuia sa am usa cortului deschisa si sacul intredeschis pentru a iesi cat mai repede.

 

Prima noapte, prima greseala

Dupa o noapte linistita, rasaritul ma gaseste facand poze. Erau singurele din aparat. Niciun crap. Stateam si ma gandeam, ce am gresit? Localizarea, nada – dat fiind ca testam noile boiliesuri de Krill de la CPK, diametrul acestora prea mare, adancimea, ce? Am ales sa pescuiesc pe adancimi medii intre 1,8 si 2,5 m. Era sfarsit de septembrie, inceput de octombrie (2016). Pe ce adancime sa pescuiesc, pe 50 cm? Si, in plus de asta, doar pe aceste adancimi am gasit structuri sau praguri interesante pe zona de pescuit din fata mea. Sa fi gresit diametrul boiliesurilor? Venisem pregatit cu boiliesuri de 20 mm de frica tenului.

Pe firul de par, lung de 2 cm, aveam 2 boiliesuri de 20 mm. La amiaza,  cand am scos monturile din apa si le-am vazut atat de monstruoase, m-am gandit ca am exagerat. Asa ca am intrat din nou in barca, am deschis sonarul si am cautat locuri noi. Undeva departe, la 150 m, un platou destul de mare cu apa de 1 m imi pare interesant. Bun, incercam apa mica. Marchez locul si pun o baliza. Dar trebuie sa cercetez mai atent mica insulita ramasa dupa escavarea unui drum din timpul exploatarii balastierei. Pornesc intr-acolo. In jurul insulitei, apa de 2 – 2,5 m. M-am apropiat si mai mult de insulita. Apa urca destul de brusc. Plantez aici, pe o apa de 70 cm, in panta, imi spun, cam indoit de alegere. Hm, ok, ii dau o sansa locului si vedem ce se intampla. Ma intorc la mal si ma apuc sa tai boiliesurile de 20 mm in jumatate. Odata ca le vroiam mai mici si apoi, pescuind pe un substrat in panta, boiliesurile taiate in jumatate ramaneau mai bine pe locul in care plantam.

Prima minge

 

In timp ce mancam si imi notam cateva idei intr-o agenda, bip la lanseta de pe platoul de departe. La jumatate de minut, alt bip. A, un caras, imi zic. ln alte 30 de secunde alt bip pe cea de-a doua lanseta de pe platou. Bib, bip. Swingerul este lipit de blanc si run!  Carasul sau tenul nu fac asa ceva. Intep si se simte frumos. Hm, in miezul zilei, ma intreb? Aici trage doar noaptea! Pe saltea un crap comun de 14 kg cu gura cat un pumn. O bila superba! Profit de lumina naturala si-i fac cateva poze apoi il eliberez repede. Bun, un inceput. Apa mica. CPK Krill functioneaza! Replantez. Seara vine repede, este ora 19,00 si este deja intuneric. Incepe sa produca si insulita pe adancimea de 70 cm. Uite ce a inseamnat sa gresesc adancimea, am pierdut prima noapte. Acum insa, aveam actiune maxima, pe saltea puneam crapi superbi de 12 – 13 kg pe care ii eliberam fara a-i mai poza. Dimineata, dupa ce s-a luminat bine, o trasatura puternica pe aceeasi lanseta de langa insulita. In minciog un alt comun specific lacului, rotund ca o minge, de 12 kg fix.

Pregatiri pentru ultima noapte

Peste zi, nu se intampla nimic, insa imi lucram monturi pentru ultima noapte. Deja am inteles cum stau lucrurile si aveam sperante si mai mari. Scot din trusa rola preferata de fir – Fox Reflex Camo de 35 lb, potrivita conditiilor abrazive de pe Varlaam. Reflex Camo este un fir suplu, scufundator cu o rezistenta extraordinara si un camuflaj superb. Folosesc acest fir in combinatie cu carligul Fox S4 nr. 4 intr-o montura absolut simpla – doar 7 spire ii asigura carligului o miscare de rotatie extraordinara in gura pestelui si am avut cu acest ansamblu un procentaj de 100% de pesti pusi pe saltea.

Pe firul de par atasez doua boiliesuri de carlig cu granule de pluta de 16 mm CPK Flash din gama NexT sau Stinky Fish, pe care, la timpul potrivit le inveleam in pasta de boilies.

Imi lucrez si monturi de tip snow man. Boilies scufundator de 16 mm si pop-up de 10 mm ca si varianta de rezerva. Devastatoarea combinatie de boilies de carlig CPK Natural Range Robin Red & CPK pop-up de ananas.

Atasez monturile pe agrafa rapida, plumbul este in clips, imi iau lanseta, ma urc in barca si merg sa plantez. Daca pe platoul de departe aceasta operatiune era extrem de simpla, ei bine pe locul de langa insulita treaba era mai complicata intrucat trebuia sa plantez pe o portiune de 30 cm, un mic pervaz, usor in panta. Noroc ca vantul nu batea prea tare si puteam tatona fundul apei pana consideram potrivit. Pe inserat, parea ca exista ceva activitate din partea pestelui pe zona de pescuit, ceea ce mi-a dat si mai multa incredere pentru ultima noapte.

 

Actiunea ultimei nopti

Ma bag in cort, las usa deschisa, imi aranjez incaltamintea astfel incat sa ma incalt repede si pornesc senzorul de lumina din cort asteptand sunetul statiei. In noapte, un sunet ma trezeste, sar repede, ma incalt dar stai, nu este sunetul statiei ci telefonul. Alo? Hai la mine sa-mi faci o poza, ma roaga Paul de pe standul alaturat. In saltea, un crap comun superb de 16 kg. Seteaza camera si incepem: coada mai sus, tine pestele mai jos, ii spun. Apoi il elibereaza si ramanem un pic la povesti. Ii fac o marturisire, e aici o salonta pe care as prefera-o in locul unui crap de 20 kg. Este frumoasa foc ii spun si are in jur de 14 kg. Model spaniol. Am vazut-o intr-o poza dintr-un unghi perfect. Era cu gura deschisa si avea o burta imensa, parca era un crocodil. Mergem din nou la somn. Peste o ora ma trezeste tot Paul. Hai sa imi mai faci o poza! Merg in standul lui boscorodind, cand ma uit in salteaua de primire, ce sa vezi, salonta visurilor mele. Ia uite ma ce salonta ai prins, cea pe care o tinteam eu. Asa om esti? Ne amuzam impreuna de asta.

Urmeaza un alt set de fotografii, apoi Paul o elibereaza cu grija. CPK Krill si la Paul si deja avea un avans de cativa crapi inaintea mea. Ma intorc pe standul meu, cred ca era vreo 3 noaptea. La mine, era liniste deplina. Misc de firul unei lansete si senzorul scoate un sunet. Deci functioneaza, imi zic. Eram usor ingandurat. De ce n-a tras? Ma bag inapoi in sacul de dormit. Dupa o ora, un sunet prelung ma trezeste. Nu mai este sunetul telefonului, este sunetul statiei. Sar ca ars si ridic lanseta de pe rod pod. E acolo. E puternic. Vine drept si se simte greu. Dupa comportament, este peste mare. Intra pe inaintas. Nu ma grabesc, nu-l fortez. Savurez drilul. O gura de aer si e in minciog. Ma uit la el, pha, e dulapior.

Desfac minciogul, rulez plasa, bag slingul dedesupt si-l pun cu grija in saltea. Realistul din mine spune ca are 17, dar speram sa aiba 19 kg, dupa cum se vedea. Il sun pe Paul: hai sa-mi faci o poza, te rog. In timp ce imi setam camera foto, Paul vine boscorodind si el: ba, deci ai zis sa-ti fac o (una) poza. O poza iti fac si gata, cu al lui umor. O, ce dulap frumos. E maricel, imi spune! Cred ca are 17 ii zic sperand inca o data sa aiba 19 kg. Incepem sedinta foto. Cantarim pestele, il eliberez, cantaresc salteaua si imi da 16,950. Eram departe de ceea ce speram, dar totusi, eram atat de bucuros – un crap comun lung si frumos. Il rotunjesc la 17 kg. Come on!!!

Schimb montura si replantez. Ma bag din nou la somn, nu inainte de a privi pestele pe camera. Intr-un tarziu, adorm. Dimineata, la 06,30, aceeasi lanseta, acelasi loc. Acelasi sunet, acelasi comportament. Noaptea se ingana cu ziua. Din apa iesea abur. Era rece, dar gandul la un peste frumos ma incalzea. La mal zaresc pestele o clipa, este o salonta galbena. O vreau in minciog, imi spun cu vocea in soapta! Soarele rasarea. Cerul se facea portocaliu. Fac drilul usor, cu atentie. Da, este in minciog! Desfac inaintasul si pun lanseta deoparte. Ma uit prin plasa minciogului, ce pui mic! Cand sa ridic pestele constat ca nu este chiar usor. Pe saltea, o privesc – o alta bila specifica sectorului B. Lacul pare sa fie o arena cu crapi rotunzi cum rar mi-a fost dat sa vad . Il sun pe Paul, hai sa-mi faci poze cu o salonta frumoasa. Se facuse zi, soarele urca pe cer iar pestele statea cuminte la poze. O eliberez, iau camera si nu ma mai satur s-o privesc. Oare cum o arata in cativa ani la 20 kg?

Dupa un timp, rasaritul devine si mai frumos. Schimb obiectivul cu unul wide si ma apuc de tras cadre cu multumirea ca am reusit sa vad ce am gresit in prima noapte si ca am redresat lucrurile pe parcurs terminand partida cu o mica colectie de crapi cum nu vezi in fiecare zi.

Faptul ca am reactionat repede dupa prima noaptea in care nu am prins nimic, incercand sa gasesc alternative, mi-a aratat ca daca faci tot ce tine de tine s-o scoti la capat, rezultatele pot fi in favoarea ta. Si inca ceva, am renuntat sa mai fiu conservator si joc intre prudenta si risc. Am incredere sa mut sau sa schimb ceva ce cred ca la acel moment nu merge dar in acelasi timp am rabdare si mai ales incredere ca ceea ce fac este valabil. Am incredere deplina in nada CPK cu care pescuiesc si in monturile pe care le folosesc si odata ce-am intrat pe acest drum parca si intuitia dar si norocul sunt de partea mea.

Adrian Botin
No Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.